.
M-am asezat pe o banca.
Si m-am taiat.
Ramasese acolo, ascutita, taioasa, o poveste a ei si a lui.
Nu stiam.
Nu se vedea, la prima, la a doua, la a treia vedere.
Asa ca m-am asternut acolo, asa, ca o panza moale,
Sau mai bine ca o esarfa de matase - ma fac eu insami mai fina pe masura ce-mi acord atentie -
Si m-am taiat.
Ca in celebra scena din "Bodyguard", m-am taiat in doua si am lunecat in bucati
De o parte si de alta a bancii
Pe care statusera el si ea
Si se taiasera acolo din intreg,
Plecand apoi care-ncotro,
Si ei jumatati...
Ma uitam ca proasta la cer,
Nu-mi dadeam inca seama de ce ma simt asa, taiata,
Parca eram intr-un NDE si pluteam cumva deasupra mea,
Vazandu-ma facuta bucati si cazuta pe iarba,
Intre frunzele de anul trecut.
Peste o vreme a trecut o prietena si m-a moralizat,
Zicandu-mi ca asa-mi trebuie,
Ca n-as fi patit asta daca nu eram predispusa la taiere,
Vezi Doamne, rezonam cu povestea asta a lor
Si de aia mi-am tras-o singura
Asezandu-ma prosteste
Pe banca aia cu povestea ascutita.
Si a trecut mai departe,
Lasandu-ma in taierea mea...
.
6 comentarii:
frumoase versuri.. :)
Crezi tu că ar fi mai bine să nu-ţi pese? La cum mă cunosc, n-aş fi făcut altfel... Prin urmare, te înţeleg ( şi nu te moralizez, nah!)
Cu drag, o leapsa pe citite: http://fusaru.blogspot.com/2010/04/leapsa-pe-citite.html.
Astept cu interes.
Draga Kid4ever... or fi frumoase, nu stiu...
Adi Vera, stiu ca intelegi. Si asta face sa fim inca unii pasatori...
Multzam ca nu ma moralizezi :))
Uite-asa se insoreste ziuaaaaa...
Buna dimineata Simona,
Cu drag voi intra si eu in joc. La lepse nu prea ma bag, da' la asta de la tine, da! :))
Trimiteți un comentariu