Veniti sa umplem luna II

...
foto
...


In noaptea asta se inalta corabia cu vise.

Luna a crescut sa le prinda si sa le cuprinda, cu toate nuantele si stralucirile lor... Ca si o femeie nascatoare, Luna se rotunjeste, stralucitoare...

La miez de noapte forfota e in toi... Toti micii purtatori de vise, care au strans de peste mari si tari ce au pregatit ai lumii visatori, aduna si aduna tot in corabia ce va urca in luna...
Se lumineaza corabia si scanteiaza padurea... Cantecul zanelor tine in vraja pasari si flori... Niciuna din acestea nu va sti cand visele vor pleca, spre a se implini.

Cand se vor bate trei ceasuri din noapte, corabia se va fi umplut... Ultimii purtatori de vise se intorc pe firele de lumina pe malul lacului... In jurul apei, braul de argint lumineaza si toti elfii si toate zanele danseaza...
Aaaaa! Pantecele corabiei s-a cutremurat. Cute spumate pe ape, mici valuri... daurita purtatoare de vise se ridica pe fire de raze de luna... Usor-usor se ridica in zbor, plina si clatinandu-se de greutatea viselor...

Inauntru, acolo, in Luna, nu stim ce se face. Doar ca pe masura ce cate o felie de vise se implineste, luna incet-incet descreste... Ea naste in lume impliniri si se bucura de fericiri...

Mii de ani, nestiute mii, oamenii au ridicat din cand in cand ochii spre luna, indraznind tremurarile, tristetile, bucuriile si visele sa i le spuna... Luna s-a invatat sa primeasca, sa creasca, sa nasca impliniri si sa le daruiasca...

Purtate impreuna, visele capata o forta nebuna. Se intalnesc in lumina toate. Si aici, ca si acolo, in mare sau in munte, pe nisipuri sau in campii bogate, oamenii viseaza cam la fel... Dar daca nadajduiesc impreuna, si cred, si viseaza asa, incep cu totii lumea a o schimba...


Privesc la minunea din padurea de argint si la luna.
Am facut focul si-i cant, sub bolta deschisa a Spatiului Sacru. Din cele patru zari, vanturile vegheaza si hranesc luminile si flacara violet.
Impreuna cu mine, cu noi toti, visatorii, cei ce au fost si cei ce vin dupa noi sunt aici, "bunice si bunici", fratii nostri mai mici si copiii copiilor ce vin... Impreuna, credem in implinirea viselor noastre luminate si vrajite de Luna.


Update: Pun aici visul cuiva, vis atat de stralucitor ca aproape face din noapte zi:
Visul lui Mihai, cel care a pornit intr-un Autostop pentru Pace si Suflet. Visul meu, legat de al lui, e sa-l vad intors acasa... Desi pe blog nu e nicio miscare din 13 ianuarie, ultima postare spunea Orice este posibil si se incheia asa:

Viata mea se intampla aici si acum!
Respir adanc, zambesc larg si iubesc tot ce mi se-ntampla.
Sunt liber! Ca si tine!
Nu stiu cat si cum voi trai, dar ma bucur pentru ca te-am intalnit!

Sunt totul,
sunt nimic,
sunt orice.

Orice este posibil!

Te asteptam acasa, Mihai!

.



.