Si inca dans...

...


Toate s-au adunat aici, pe buza prapastiei timpului... Se uita la mine, asteptand sa fug atunci cand vor sari sa muste...

Nu ma mai sperie. Altadata muscau de inima, adanc. Era mica, biata de ea, o pasare zbatandu-se intre zile si nopti, caci nu stia Cantecul.
Acum am dat de Inima, de Izvor, care a crescut-o pe micuta inima, facand-o uriasa, pana la cer...

Am aprins focul si am facut cercul de jur imprejur... Puteti sa veniti. Hai, veniti odata! Nu stiti ce va asteapta... Nu, nu voi sari eu la gatul vostru, nu ma intereseaza nici un pic sa va vad sangele.

Tradarile, fricile, toate vechile clatinari, fugile si micimile... Ati venit sa va vad, sa faceti prezenta... Asa, aliniati-va , iesind dintre umbre, de dupa copaci. Nu are rost sa mai fugiti in albul iernii sau pe uscatul verilor. O sa dansam impreuna, daca vreti, si o sa radem, pana ce va veti fi secat puterile si veti incepe, in sfarsit, a spune...
Atunci va veti goli de tot si va veti desira, ca niste haine impletite din care se trage firul, de la tiv... Ghemul, atat cat o sa iasa, va fi pus pe foc. Scanteile se vor invarteji in sus, iar eu voi dansa in jurul focului, cantand...

Gata, e iara loc liber in jur. Dupa ce voi termina dansul asta, voi porni orincotro, drumul e liber spre toate zarile...
.