vineri, 17 iulie 2009

Akai Ito

Akai Ito... Firul rosu. Firul care leaga doua inimi...

Am revazut azi un filmulet coreean, tare dulce...
Nu, nu Akai Ito, serialul japonez, ci filmul coreean My Tutor Friend 2. Doi tineri frumosi care nu stiu sa-si spuna ce au de spus. Si Akai Ito, firul rosu, e firul pierdut de ea cand crezuse intr-un alt vis.
Acum era fara fir... Si totusi langa ea, cineva ii vorbea multe, fara sa-i spuna insa...

Pun copy-paste din film, cu frumoasa scena de final, cea cu Akai Ito.
Bucurati-va!


.

14 comentarii:

Geanina Codita spunea...

Mi-a plăcut povestea firului roşu care părea că merge spre nicăieri.

A pornit către el , dorea cu disperare să vadă unde o va duce şi către cine, o mică dezamăgire pe faţă ei când a văzut doar omul de zăpadă, însă toţi cei care vizionează , anticipează ce se va întâmpla...

Mi-a plăcut intensitatea momentului descoperirii celuilalt capăt, fericirea şi-a spus cuvântul în final, el un pic sceptic, dar i-a trecut.

Ce să mai zic, mi-a plăcut pentru emoţiile transmise, îmi place cum ne-ai introdus în atmosfera de iarnă...

Te sărut cu mult drag,Mikka!

Mikka spunea...

Geanina draga, da... atmosfera de vise implinite. Vezi ce simplu? Nu trebuie multe povesti, prea multe, doar sa stii sa legi firul... Un pic de curaj si imaginatie.
Si multa candoare, ca a lor!
Pentru cei asa de curati, totul e ca o poveste... cu happy end, desigur.

Pupici magici, sa te bucuri de o seara minunata!

Geanina Codita spunea...

Mikka,
după atâtea fire-ntinse, dă-mi voie să cer un ceai.

Simt că-mi crapă capul , dacă poţi să-ţi imaginezi, nu pot să adorm.


S-ar putea, dacă mă mai ţin piciorele să ies puţin la plimbare , cred că mi-ar prinde bine puţin aer, aici în casă e sufocant...


A plouat o ţâră, dar tot zâpuşeală este.


Un ceai cu aromă unică, vă rog, domnişoară!

Mikka spunea...

Un ceai cu aroma unica...
Sa vedem... Unul verde-smarald, special pentru tine, fata verde...
Lung Ching
Vine din China, cu frunze ca de jad, cu gust de flori si fructe, uneori dulce, alteori un pic "spicy". A fost preferat de imparatii Chinei.
Pentru tine, ceai verde si bun, demn de o regina...

Iti doresc plimbare placuta si liniste, sa poti dormi bland dupa aceea.

Geanina Codita spunea...

Mikka,
acum mă îmbrac şi plec, nu mai suport să stau în casă nicio secundă.

Ceaiul este minunat, mi-a dat puţin din toate, forţă în primul rând, mă gândeam că astăzi nici măcar nu am mâncat, acum mi-am adus aminte ...

Dacă te mai găsesc la revenirea mea acasă , intru să mai bem un ceai.

Îmbrăţişări peste normă, de asemenea trimit şi către Anjanina.

ajnanina spunea...

frumos...
ce lungi sunt uneori firele...
atat cat trebuie...

o noapte racoroasa, fiinte minunate...

ajnanina spunea...

si, intelegand importanta firelor si nodurilor, cum se mai racoreste un pic vremea, ma apuc sa tricotez un pulover :))

Geanina Codita spunea...

Bună dimineaţaaaaaaaaaaaaaaaaa!!!!!!!!!!!!


Am venit să revăd povestea firului roşu, să-mi încarc sufletul de "bun" şi ...un ceai...of course...

EEEEEEEEEEEE...ce spui draga mea dragă, pot să-l savurez aici?...Ceaiul!!!!

Pupici geaninoşi din belşug, tocmai ce am făcut aprovizionări serioase, îmi ceru anonimul pământean peste normă...

E posibil să fie buni pentru...stările de ameţeală...plăcute...

Te îmbrăţişez, draga mea dragă!

Mugur spunea...

Mikka, minunata scena de final! Nici nu stiu care bucurie e mai mare: atunci cand descoperim firul rosu sau atunci cand ajungem la capatul lui? :)

Mikka spunea...

Ajnanina draga, spor la tricotat... Sa faci un pulover rosu frmos, si pe urma sa lasi un fir lung luuung... poate se va rostogoli singur cu ghem cu tot si cine stie unde va duce... Spre o mare si minunata iubire, desigur! Asa sa fie!

Mikka spunea...

Geanina scumpa, ma bucur ca te-ai descurcat de minune cu ceaiul, chiar daca am lipsit din casuta. Esti de-a casei, de-acum, stii bine toate bunatatile si te invit sa te infrupti din ele, cu drag!

Imbratisari maxime, draga mea!

Mikka spunea...

Draga Mugur, ce intrebari grozave! Super tare!
Ei, asa cum arata si titlul blogului meu, imi place sa ma bucur cat mai mult, asa ca eu as zice ca amandoua sunt mari bucurii, si gasirea firului si a celui/celei din capatul lui. Fiecare are farmecul ei...
Acuma, stii vorba mea: la intrebarile cu "sau" raspunsul este "DA"!

gaborpaul spunea...

O scena racoroasa, prinde bine un om de zapada... Sa-i faci un snur rosu, pregateste-l pentru martisor...

Mikka spunea...

Gracias, draga Paul, asa am sa fac. Un snur mai lung, ca pentru "long distance" ...

Zile bune si racoroase iti doresc!