Poteca mea-i mai lunga oare ca a ta? Ti-e pasul mai semet, mai lin, mai gol mai plin?
Nu stiu, daurit-domnutzu' meu, nu stiu, daurit...
Poate ti-e drumul mai lung... Poate-i soare la tine cand ploua aici...
De partea cealalta a muntelui, a lumii, a lunii...
Nu stiu, daurit-domnutz...
De cand s-a-nvartit prima oara muntele si ne-a aruncat pe cate o latura,
Tot pe drum...
Cum s-ajungem mai repede in puntea de sus?
Nu stiu, daurit...
Cand obosesc, ma asez la poala de brad, sa-mi cante, s-adorm, sa visez.
Si acolo, in vis,
Daurit-domnutz si domn,
Si acolo, drumul se face o mare limpede si te vad...
Pe corabia-ti, sus, impletit din cosita-mi de altadat'
Daurit-domnutz, vad fir de aur, de catarg innodat...
Ca pe vremuri, cand urcam dealurile impreuna, ca pe vremuri,
Lucind in mainile tale...
Ramas agatat, prins de visu-mi,
Fir dauritul si coltul de luna...
Poteca se-ntinde si lina cuprinde si munte si mare,
Ma tin bine inca pe drum si iti cant.
Din linistea noptii ti-ntind peste zi cantec dulce, sa stii ca nu te-am lasat...
Ca merg inainte spre tine, spre puntea de sus...
Daurit-domnutz, daurit... pana si dincolo de apus...
.
6 comentarii:
dulce colind al feminitatii...
il insotesc si eu cu un strop de ruga intru urcusul impreuna, alaturi, fericiti!
Multumesc de insotire, Frumusete!
Si tie, drum implinit!
Vezi, plini muntii de colindatori...
ne-am pus mereu intrebarea asta! "poteca mea-i mai lunga oare ca a ta?"
ori altadata : " e crucea mai mai plina de greutati a a ta?"
Parerea mea ca sunt egale! Si toate duc in acelasi loc!
Orry draga, asta cam asa e. Duc in acelasi loc. Doar ca unele duc mai repde decat altele, unele mai placut, unele mai greu... stii, e o atingere a Gratiei cand "se intampla" astfel incat sa te poti bucura de drum, fie ca e urcus fie ca e coboras.
Si cand ajungi mai repede, te poti bucura mai mult timp de respirul in liniste, impreuna, acolo sus...
Acopera , ninsoare cararea ce duce la tne ,e semn ca te astepta sa-ti descoperi menirea . O frumusete si o bucurie esti intalnirea. Curata ,pura si sfanta ninsoare ,iubita.Lumina se asterne peste samanta talpilor tale. Merg pe carare doi catre doi facandu-se unu continuu
Pe carare, doi cate doi, facandu-se unu...
Cam asa se misca muntii si apele, draga Petra. Multzam de insotire!
Trimiteți un comentariu