.
Nici acum nu stiu de ce...
S-au scuturat multi ciresi, au fost ploi si ninsori, si tot nu stiu de ce...
O sa ma duc la un doctor, poate el stie
De ce, de cate ori esti aproape,
Mana mea dreapta nu poate sa scrie.
Nici stanga nu poate sa tina un mar, sa deschida o carte.
Nici apasarea pe clanta, sa intru, sa ies, sa deschid, sa inchid...
Numai deschise stau palmele, numai deschise...
Trebuie sa imi iau haine cu buzunare.
Sa pot merge linistita, sa nu se vada
Ca merg cu palmele desfacute, asa, pe strada.
Or zice p-orma ca cersesc. Sau am vreo obsesie, Doamne fereste,
(Desi poate asta cu obsesia se potriveste).
Nu stiu, o fi de vina acel cineva
Care zicea ca mainile prelungesc inima.
Eu ce sa fac... Imi bag mainile in buzunare
Si pasesc facand pe niznaiul
Si ma invat sa beau apa cu paiul...
.
7 comentarii:
Au! tipa buzunarul, mana frige!
:))) :))) Ayy-ayyyy!
"Nu stiu, o fi de vina acel cineva
Care zicea ca mainile prelungesc inima.
Eu ce sa fac... Imi bag mainile in buzunare
Si pasesc facand pe niznaiul
Si ma invat sa beau apa cu paiul..."
Excelent finalul...
Eiii... draga Chris, ce nu face indragostirea din om... :)))
mainile simteau darul"marele premiu" ce minunat !
Mai, imi plac cei cei merg fara de buzunare pe strada... De ce te ascuzi?
Eeee... :)) uite, cred ca n-o sa ma mai ascund... Oricum, o sa vina vara. Ce buzunare, la o pereche de slapi???
Trimiteți un comentariu