Iar se umpe Luna...

...
foto



"Iar se umple luna?" o sa ziceti...
Pai, da. Doar cum altfel? Cum sa ne dea stralucirea ei maxima, daca nu o umplem cu visele noastre? Cum sa nu descreasca ea din implinirea unor vise, pentru a creste iar din incarcarea altora?
Omenirea viseaza de cand s-a nascut. Unii cu vise mai mari si mai mici, altii cu viziuni, altii creand prin puterea lor, a mintii si inimii batand in unire, o lume intreaga...
De mii de ani, in munti, pe malul apelor, in campii, strabunii vremilor si batranii nostri de azi tes visul maret al lumii care va sa fie. Legendele vorbesc de acesti visatori si las pe fiecare sa le caute si sa se bucure...
Ma intorc la visele noastre.
Unii le amesteca, le pun in cutia cu dorinte. M-am gandit sa limpezim un pic asta. Ca si limpezire, iata un cantec-poveste:

Undeva, intr-o tara, un copil viseaza sa poata trai intr-o casa, sa-i fie cald, sa nu-l ploua. Asta e maxim de ce ar putea fi.
In alta tara, un copil care traieste intr-o casa unde ii e cald si nu-l ploua, viseaza sa aiba de mancare in fiecare dimineata, ori la pranz, ori seara. Asta e maxim de ce ar putea fi.
In alta tara, un copil care are de mancare in fiecare dimineata, ori la pranz, ori seara, ori toate trei, viseaza sa aiba un penar cu creioane colorate si sa mearga la scoala. Asta e maxim de ce ar putea fi.
In alta tara, un copil care are un penar cu creioane colorate si merge la scoala viseaza sa joace fotbal in echipa scolii. Sau sa cante in corul scolii. Sau sa picteze. Asta e maxim de ce ar putea fi.
In alta tara, un copil mai mare, care deja joaca fotbal in echipa scolii, ori canta in cor, ori picteaza, viseaza sa poata invata intr-o scoala inalta, unde se pregatesc medici. Asta e maxim de ce ar putea fi.
In alta tara, un tanar care invata intr-o scoala inalta si se pregateste sa devina medic, viseaza sa iubeasca o fata si sa fie iubit. Asta e maxim de ce ar putea fi.
In alta tara, un tanar care iubeste o fata si este iubit viseaza sa se insoare cu fata si sa aiba multi copii. Asta e maxim de ce ar putea fi.
Si tot asa...
Iar intr-o alta tara, mica-mica, un copil mic-mic, care nu stie nimic de toate astea, nu stie care e "maxim din ce ar putea fi". Nu stie ce ar putea fi "ceva". Ce e "maxim"...
El nu stie cat "se poate". Dar vrea, de pilda, sa mearga in tara vecina, sa vada cum este la ei. Sa stie ce e in frunza, cum "face" ea sa se hraneasca, de unde vine lumina.
Vrea si sa zboare. Vrea sa cante. Vrea sa faca desene in pesteri. Vrea sa... Poate oricare din cele de mai inainte, dar fara "maxim de ce ar putea fi." Poate mai multe odata.
Nu se intreaba daca se poate. Nu i-a spus nimeni cat poate si cat nu.
Atunci se uita la cer, se uita luuuung si se simte deodata in zbor. Pluteste acolo, langa nori, pe nori. E ca un nor, este norul...
Vrea asa de tare si stie asa de bine cum e, incat toata ziua canta: zbor!zbor!zbor! E mereu in visul lui. Il tine acolo, la piept, se misca in visul lui, danseaza in visul lui, sta si respira visul ala.
Si vine asaaaa, un nene, nu se stie de unde, un nene in haine ciudate, si il intreaba:
- Si cum zbori?
- Nu stiu. Cred ca intr-un fel, asa, ca pasarile... Nu asa?
- Ba da. Hai sa-ti arat.
Si omul nostru il duce si il face o tura cu avionul sus, suuus, peste nori...
Cantecul- poveste, cam lung...
Dar sper ca ati prins firul: Visul e a vrea plus a simti "ca si cum". Ca si cum s-a facut. Asta e toata smecheria.
Aaaa, si inca ceva: visul, trait asa, "ca si cum", iubit si hranit din inima, contine in el bagheta magica a infaptuirii.Pe care o manuim spre a-l realiza. Tot visul ne invata cum...

Dupa plimbarea asta prin nori va invit sa facem iar micul nostru ritual de a pune visele in luna. Vineri noapte, cand luna plina e cea mai plina, urcam iar in luna corabia aurita, plina cu visele noastre.
Faceti o lista de vise.
Puneti pe foaie cateva vise, alea mai mari, mai arzatoare, sau alea care au stat mereu la coada si mereu le-au luat-o altele in fata...
Vineri vom merge cu totii in padurea de argint, langa lacul codrilor, lac fermecat, sa aprindem focurile si sa dansam, alaturandu-ne de asta data zanelor si elfilor care ne poarta visele in marea Arca aurie.
Pana atunci, visare blanda, luminoasa si bogata, dragilor!