vineri, 29 mai 2009

Intre doua picaturi

...


Intre doua picaturi de ploaie, atatea spatii, atatea taceri...

Pluffff -pluffff, inspir - expir... pluffff - pluffff...

Usor, usor de tot, ma scufund in propria respiratie, invadandu-mi spatiul interior si extinzandu-ma cu repeziciune...

Undeva,departe, imi apare stearsa, din ce in ce mai stearsa, imaginea chipului meu zambind si o umbra de auz, care mai clipeste un pic, inainte de a se pierde in tacere, cu o amintire a lui "Put me back iiiiiiiiin!" - vocea inconfundabila a lui Bruce Willis in "Uite cine vorbeste". Mi-a placut enorm strigatul intoarcerii in pantecul mamei.
De cate ori nu ne dorim iar acolo, intr-un spatiu perfect safe, primitor, calduros, in care nici sa mancam, nici sa respiram nu aveam nevoie? Nici sa ne deplasam, nici sa ne ferim de ceva? Oricum, nu stiam ca ar fi altceva deca noi si aceasta inima care bate aici, in acest spatiu caldut si bland... Nici nu stiam ca ea, aceasta inima a mamei, este cea care bate...

Respir, urmarind cum mi se urca si coboara pieptul si abdomenul, incet, usor usoooor.. Plufff-plufff...

Marea calda a linistii ma umple si apoi creste dincolo de trup, luandu-ma pe "mine", cea care simte, departe, depaaaarte, dincolo de palpabil... Ma dizolv in fara margini, devin doar inspir-expir...

Unde e "unde"-le/ Sus? Jos? Afara? Inauntru? Vant... Nici vant nu sunt...

In mine canta o pasare intre salcii. Rachita si-a clintit doar frunzele si pasarea a zburat.

Liniste densa. Piatra pe malul raului asteapta. Ce? Nimic...Nimicul... "Tacere este totul si nemiscare plina".
Plufffff-pluffff...

Pacea calda si buna e peste tot. In peste-totul care nu are inauntru-in afara. Ca in burta Mamei, cald si bine. Ca in zbor, nemarginit, deschis, liber...

Ultimele simtiri: ca o curgere, o extindere in spatiul infinit, o imensa respiratie. Un punct care respira, punctul care creste cu fiece respir, in care acum sta tot, cuprins si necuprins...
Pace blanda... Liniste... Pace... Pa..

Plufff-plufff.................................

11 comentarii:

Cristian Lisandru spunea...

"Undeva,departe, imi apare stearsa, din ce in ce mai stearsa, imaginea chipului meu zambind si o umbra de auz, care mai clipeste un pic, inainte de a se pierde in tacere, cu o amintire a lui "Put me back iiiiiiiiin!" - vocea inconfundabila a lui Bruce Willis in "Uite cine vorbeste". Mi-a placut enorm strigatul intoarcerii in pantecul mamei" - desăvârşită imagine ai creat, chiar dacă se spune că până la desăvârşire este mult de mers. Eu cred că ea se află foarte aproape de noi, însă nici se pare că trebuie să consumăm foarte mult lucru mecanic. Şi de aceea nu întindem mâna atât cât ar trebui... "Strigătul întoarcerii în pântecul mamei" - superb...

Mikka spunea...

Draga Chris,
Undeva, in linistea cea laptoasa, "ceva" mi-a aratat ca a fost o "fluturare" aici, pe blog... Am iesit incet din ape, strangandu-mi aripile inca ude de linsite. Si ma uit la ce ai spus.
"Eu cred că ea se află foarte aproape de noi, însă nici se pare că trebuie să consumăm foarte mult lucru mecanic. Şi de aceea nu întindem mâna atât cât ar trebui... '
In timp am invatat ca nici sa intind mana nu trebuie. Cum spuneam, doar respirul...
Lucrul mecanic e... mecanic. In "chestiile" de inima, e doar Intentia. Pe respir...
Facera minunilor este si nu este a noastra. Ca si respirul.
Intentia e "Fiat lux", "sa se faca lumina" - "Sa se faca" doar atat. Din respir, din el, se face. Doar sa vrem, apoi doar pluffff...

Respir linistit azi, draga Chris...

ajnanina spunea...

am ascultat cantecul pasarii dintre ramurile salciei.
si mi-am ritmat si eu respiratia pe sunetele lui...

Mikka spunea...

Perfect, Ajnanina draga,
Sa respiram impreuna asadar...
Plufff-pluffff...
Ce liniste, ce pace! Ce Bucurie!

Geanina Codita spunea...

Draga prietena,mi-e dor de-acesta liniste, am reusit sa patrund in spatiul tau de taina, pur si cald. Ma simt bine aici intre miresme, iarta-ma daca indraznesc a-ti cere un ceai cum numai la tine gasesc. Multumiri si ma inclin!

Mikka spunea...

Draga Geanina, nu-i loc de indrazneala, ci de bucurie. :))
Daca ai intrat in acest spatiu, e pentru ca el te stie, dupa cum ti-e linsitea si frumusetea.
Bine ai venit la ceai si miresme.
Ce buna e respiratia Prieteniei! Sa ne bucuram!

Geanina Codita spunea...

Beau ceaiul zilnic aici si mi-e tare bine
Iar casa ta atat de primitoare M-aduce langa tine,
prietenie voi gasi mereu aici,
Cafea si ceai pentru amici.
Pupici!

Mikka spunea...

"Cafea si ceai pentru amici.
Pupici!"
Geanina draga, asa ar fi un nume tare fain pentru blog... Cine stie, poate mai fac unul, daca reusesc sa mai fur niste timp Timpului...
Ma bucur de vizitele tale.
Asta ma face sa ma intaresc si mai mult in umblatul dupa casuta aia, in care sa primesc amicii cu pupici, cafea si ceai...
Poate ca habar n-aveam eu ce fac cand am lasat sa se croiasca blogul... Si am deschis poarta, de au venit asa oameni frumosi...
O zi de minune, azi, iti doresc!

Mikka spunea...

Draga Mugur,
Linistea dintre stropii imaginari de ieri - plufff... - pacea dintre stropii ploii care ne atinge azi - plufff...
Peste si prin toate, bucuria viului.
Pentru tine, pentru noi toti!

Cristian Lisandru spunea...

Rămân de fiecare dată impresionat la superlativ de comentariile tale, Mikka... "Respirul", "pluffff", "Intenţia", "Am iesit incet din ape, strangandu-mi aripile inca ude de linsite" - minunat... Imaginea aripilor ude de linişte m-a trimis direct în visare. Şi a fost tare bine...

Mikka spunea...

"Si a fost tare bine"...
Draga Chris, parca as juca "Fazan" :))
Dar asta e cea mai frumoasa reactie la ce am isirat eu aici.
"Si a fost tare bine", intrand in visare...
Ce ar putea fi mai bun? Poate bucuria asta, a binelui...
Multumesc de impartasire!