Mainile tale...
Calde:
Caldul pamantului, hranitor, aburind diminetile, primavara, intre dealuri
Caldul nisipului, culcus pentru trupurile obosite si insetate de odihna
Caldul soarelui, adancind raze moi si blande pe obraji si pe pleoapa inchisa
Mari:
Cuprinsul darurilor oferite cu drag, peste ani, asa, ca si cum...
Cuprinsul magaierilor si al stergerii lacrimilor, cand doare, cand lipseste
Cuprinsul atingerilor dulci, amintiri incrustate cu dragoste in fiecare cuta a pielii
Bune:
Bunul focului, arzand lutul ca sa dea forma vaselor in care vom bea vinul,
Bunul povestilor, cu care ma incanti din cand in cand, intre vise,
Bunul inimii tale, asa de curata, de copilaroasa, care nu cere nimic si da tot...
Cu una din ele, tine-ma de mana si strabate cu mine toata viata...
10 comentarii:
Superb, Mikka, o descriere atât de plastică încât mi-am studiat mâinile. Nu pot să spun că sunt mari, poate doar calde şi bune...
M-as incumeta sa te prind de mana si sa poposim prin lumea gandului spre tihna sufletelor noastre, asa ca sa vedem cata dragoste ne ramane in palme si cata in suflete!
Chris,
Mainile calde si bune sunt totdeauna mari... :))
Paul,
Mainile sunt prelungirile inimii.
Ce e in palme e si in suflet...
Mikka daca zici tu asa sa fie!
Intotdeauna studiez cu o curiozitate aproape copilareasca mainile oamenilor...
Spun asa de multe despre sufletul proprietarului...ori sunt total separate de acesta...
Frumos spus, Mikka!
Tartoras draga,
Asa este! Si mie imi spun enorm de multe mainile cuiva. Uneori mult mai mult decat vorbele. Si intr-adevar se intampla sa nu prea aiba multe de spus...
Mikka,
iti amintesti atingerea cu mana si revelatia prelungirii sufletului ?
Sigur ca energia se prelinge prin palmele care mangaie, prin cele care construiesc si chiar si prin cele in care ne cuprindem fatza igandurata :)
Gabitza draga,
Imi amintesc...
De aceea imi place atat de mult Atingerea...
Trimiteți un comentariu