joi, 9 aprilie 2009

Dimineata verde




Diminetile proaspete si verzi de padure mi s-au catarat pe ziduri, au intrat pe fereastra si m-au umplut de tinerete.

S-a facut verdele ierbii mai verde, mirosul mai verde, pamantul mai verde.

Agatate de crengi, razele rasaritului tresar in vant.

Cu buzele umede dupa ploaie, cerul saruta umerii padurii, sa-i soarba aromele.

Se deface luminisul spre soare, sa-si usuce verdele picurand lucios printre frunze.

Ma duc sa caut, desculta, iarba, sa-mi intre verdele in talpi si sa-mi infrunzeasca in piept.

La noapte, ochii mei vor inverzi luna...

9 comentarii:

Paul spunea...

Privesc Luna pe furis acum in toiul noptii sa-i vad verdele... s'apara!:)
"si sa-mi infrunzeasca in piept."
Am sa ma culc, inca odata somn usor!

Mikka spunea...

Mmmmm... Eu am vazut-o asa cum a fost ieri, plina, mare, aurie... Mama Quilla, Luna magica. A fost mai tare ca mine. Asa ca m-a facut ea pe mine aurie si asa am adormit.
Acum e soare frumos si bun.
O noua zi. O zi buna pentru trait.
Buna dimineata!

Cristian Lisandru spunea...

Am descoperit un blog liniştitor şi îmbietor. Motv pentru care îl voi trece pe lista blogurilor favorite pe care care le citesc cu mare plăcere... La bună recitire...

Mugur spunea...

Super, Mikka! In week-end-ul asta sunt la munte si ma voi bucura de padure, de iarba, de roua. De aceasta lume magica care, in Bucuresti, a fost inghitita de asfalt si beton. Daca nu va fi prea frig voi face si o herbaterapie cu picioarele desculte prin iarba :)

Mikka spunea...

Draga Cristian,
Bine ai venit prin linistea de fiecare zi.
E placut sa stiu ca ti-e bine aici.
Oricum, eu gust de ceva vreme frumusetile tale. Ma bucur de stralucirea si caldura lor.Si urmez cu drag pasii Calatorului.
Multam de popas! Bucurie de masa pusa!

Draga Mugur,
Te duci la munte! Fugi mai repede, sa nu te prind si sa te trag inapoi, de invidie (brrrr! i-auzi, invidie... ei,nu, pofta, sa zicem:)) )
La munte se cuvine o baie de verde. Daca vei gasi iarba mai multa, chiar daca-i frig, si imbracat :)), merita sa te rostogolesti pe verde. Oricum, as face culcatul pe pamant. Dac-am facut asta intr-un parc bucurestean, cu atat mai mult pe munte...
Drum plin de soare si placerea respirului deplin, intre brazi!
Bucura-te!

ajnanina spunea...

un nou flux de sange verde :)
o sa fii atat de frageda :) si de proaspata...
am trecut ieri pe langa un miros de iarba proaspat tunsa. mi-a parut rau pentru ea, dar m-am imbatat de prospetime...

Mikka spunea...

Mmmmm... si tu...
"Atat de fragedea te-asameni
Cu floarea alba de cires..."

Vezi, ce face iarba asta din noi? Oare sa ne ajute sa fim iar oameni? Asa cum am fost noi la inceput? proaspeti, buni si frumosi?

Ca si parul nostru, iarba tunsa va fi mai lucioasa si mai frumoasa.
Pana la urma, e de bine :))
Bucura-te!

tartoras spunea...

Mi-e asa de bine aici...
mi-am amintit de zilele copilariei cand fugem in padurea din spatele casei(da, stiu!am fost o fericita), desculta, si ma bucuram de iarba, de copaci, de soare si de iubirea pamantului...
Mi-e asa de bine aici...

Mikka spunea...

Draga mea draga,
Chiar ca fericita ai fost.
Si poti sa fii, acum ca iarba-i verde iar, oricand... :))
Mama Pamant te primeste cu drag sa te culci pe fata ei, gustand caldura soarelui si forta vietii.
Ma bucur ca ti-e bine aici!
Te mai astept, cu drag...