In anii de liceu m-a topit poezia lui Caragiale.
Glic, Mauvaise Humeur, Amiaza maura.
Asta, ultima, cel putin, a facut deliciul multor zile calde de vara petrecute cu prietenii pe la munte.
"Cado" de primavara, de data asta,
Amiaza maura
de Ion Luca Caragiale
În aer e lene... Amiază de vară.
E pâclă greoaie de plină Sahară.
Ca tigru-ntre două tigrese rivale,
Ce scuipă de turbă şi sânge şi bale,
Ahmet stă-ntre două geloase neveste:
Fatme - o minune, Biulbiul - o poveste!
Biulbiul este blondă, Fatme este brună;
O patimă oarbă şi alta nebună.
Ahmet simte bine că fierbe în ele
O ură cumplită, o ură de-acele
Ce lasă din treacăt în neagra lor cale
Ruine şi sânge şi moarte şi jale.
Sunt două extreme, sunt două-antiteze...
Pornirea vrăjmaşe, el vrea s-o calmeze:
“Pe-Allah strălucitul! pe sântul profet!
Pe stele şi lună! (răcneşte Ahmet
Ş-apucă hangerul) Fatme! un ciubuc!
Mergi!”“Nu vreau!!”«Zic: du-te!!»
“Stăpâne... mă duc!”...
Fatme se supune şi pleacă fierbând,
Cu zâmbet pe buze, cu blestem în gând…
Fatme e departe... Emirul Ahmet
Cu blonda Biulbiula vorbeşte-n secret!
*În aer e lene... Amiază de vară...
E pâclă greoaie de plină Sahară.
Biulbiul doarme-acuma deplin liniştită.
Fatme se întoarce... Figura-i, pălită
De focul ce-o arde, cu jale zâmbeşte.
Ahmet ia ciubucul şi ţintă-o priveşte.“...
Nebuno - el zice - te-apropie bine:
Cât n-ai fost aicea vorbii tot de tine...”
“Ştiu... Doarme acuma potrivnica mea:
Stăpâne, vorbeşte-mi şi mie de ea!”
Biulbiul doarme dusă... Emirul Ahmet
Cu bruna Fatmea vorbeşte-n secret...
Şi bruna, la rându-i, de vorbă sătulă,
Adoarme alături cu blonda Biulbiulă.
Emirul de vorbă şi dânsu-i sătul –
De-o parte-i Fatmea, de alta-i Biulbiul.
Ca tigru-ntre două tigrese rivale
Ce dorm obosite, zdrobite de şale,
Adoarme-ntre două domoale neveste:
Fatme - o minune, Biulbiul - o poveste…...
Şi-n aer e lene... Amiază de vară...
E pâclă greoaie de plină Sahară!
10 comentarii:
Noroc cu tine, Mikka, altfel nici prin minte nu-mi mai trecea să răsfoiesc aceste poezii. Bună idee ai avut... O după amiază maură, datorită ţie. Mulţumesc.
:)
multumesc, Mikka, n-o stiam si imi pare adorabila :))
Să ştii că am revenit pentru a mai citi o dată poezia şi la ceas de seară. Când îmi mă bucură ceva, încerc să-mi petrec mai mult timp în acea bucurie... Şi fotografia m-a încântat.
Dragii mei Chris si Jeanine,
Nu-i asa ca e grozava scena? Bietul emir!
Grea incercare diplomaticeasca.
Da' el e Emirul si trebuie sa stie cum sa impace pe cele geloase neveste,
Fatme - o minune,
Biulbiul - o poveste!
Mare mester, al nostru Caragiale!
Noapte de pace si vise linistite va doresc, dragilor!
Chris,
Inteleapta alegere. Aceea a bucuriei. Uneori e ca in reclame, "doar la un click"...
Tigrul a fost gasit repede, pe net, cand trebuia sa fug de la birou la alta "lucrare"... Si a aparut un tigru inlantuit. Ca si emirul din poezie. Da' poate lui lantul dublu al Fatmeei si al Bilulbiulei ii este dulce, cine stie...
Şi "lanţurile" au dulceaţa lor, câteodată...
Faina poezie... si asa imi starneste amintiri lenea dintr-o zi torida de vara.... ^-^
Nici eu nu stiam poezia.... faina!
O incantare!!
Noapte frumoasa...cu vise cu emiri si 1001 de nopti!
Cu drag...
Kami draga,
Ce minunate sunt dupa amiezele astea. Lenea, starea mea naturala...
Stiiiiim ce bun e! Mai vrem!
Tartoras draga mea,
Stii ca am avut chiar asa o noapte? Emirii au stat ei langa mine si am impartasit povestile arabe. M-au hranit cu prajituri (kenafaua cu miere...) si sorbeturi de tradafir si lamaie.
Am povestit de calatorii.
Cel mai mult mie imi place zborul pe uriasa pasare Roch... Oi fi facut inca de mica zboruri cu vulturii...
O zi de frumoasa poveste iti doresc!
Trimiteți un comentariu