fotoAi gustat vreodata azurul cerului cu lingurita? Ori fara lingurita, doar asa cu buzele lipite de marginea norului?
Stii cum e sorbitul ala dulce, incet, al ne-trupului in trup?
A cazut peste mine intrebarea... Ma uitam la gura ta rosie si buna, si vedeam marginile azurului ramase acolo, agatate voluptuos, nevrand a parasi intruparea pe care o jinduise o eternitate.
Nu, inca n-am gustat azurul, desi este licoarea mea preferata. Astept sa ma iei de mana si sa mergem in munte, sus suuuuus, sa gustam.
Bradul o sa dea veste muntelui ca venim si o sa puna buna mireasma acolo, pe creste.
Azurul va tremura marginile cerului, de bucurie.
Piatra va creste un pic, un piiic mic, sa o vedem pe ea mai intai.
Stii locul acela imblanzit de trecerea anilor, locul cresterii stancii... Mai tii minte? Adormise si vantul, molesit, intre frunze, in timp ce-mi cantai. Se vrajise si el, si muschiul cel verde, care se ridicase tot sub mana, torcand ca o pisica, sa-l mangai...
Am ajuns... Ma invartesc pe aici, ca un copil, asteptand sa te privesc cum faci gustarea. Mi-e deja destul loc pregatit pentru albastru. Vin langa tine, sa ascult cum aluneca usor, curs in picuri spumosi azurii, in inima. Bate albastrul aici, sub urechea mea culcata pe pieptul tau. Pot sa-ti sorb azurul din inima?
.
11 comentarii:
...
cat de frumos...
n-am vazut, n-am gustat inca atat...
doar cate un pic, toamna, fie cu garnitura de frunze, asa cum il vezi filtrat prin coroana unui copac, fie intins pe o fereastra, in doar cateva minute schimbatoare, laasfintit, in fiecare zi mai devreme...
si da, in doze infime si de mult uitate, din ochii tizului tau, m1 :)) da alea nu se mai pun, ca s-au dus...
pe cand asa, cu spuma de nori, de pe buze si din inima...
ma gandeam... asa cum port eu picatura de sange de dragon, acum inteleg ca si bucatica albastru inchis cu stele de la gatul tau trebuie sa fie azur cristalizat...
bucurie multa, acolo pe varf, si gusta, bea pana la extaz!
"Bradul o sa dea veste muntelui ca venim si o sa puna buna mireasma acolo, pe creste.
Azurul va tremura marginile cerului, de bucurie."
Bradul este simbolul meu în zodiacul chinezesc, dar până să aflu acest lucru l-am îndrăgit dintotdeauna.
Totul îmbie la bucurie, draga mea...
Te îmbrăţişez peste normă!
"Am ajuns... Ma invartesc pe aici, ca un copil, asteptand sa te privesc cum faci gustarea. Mi-e deja destul loc pregatit pentru albastru. Vin langa tine, sa ascult cum aluneca usor, curs in picuri spumosi azurii, in inima. Bate albastrul aici, sub urechea mea culcata pe pieptul tau. Pot sa-ti sorb azurul din inima?"
Acesta este un alt pasaj care mi-a ajuns la inimioară, gustarea fiind...mmm...delicioasă...
Pupici geaninoşi în cantităţi industriale pentru ca acestă gustare să fie de neuitat.
hi, hi... Mikka... cred că s-a înbolnăvit blogosfera de albastru :)
l-am întîlnit peste tot azi
senzaţia-i necomparabilă cu nimic, de cîte ori sunt în avion mănînc nori şi-mi spăl urmele de zahăr pufos cu şerveţele albastre cum numai acolo sunt...
"Bate albastrul aici, sub urechea mea culcata pe pieptul tau. Pot sa-ti sorb azurul din inima?" - eu nu ştiu cine ar putea să spună nu...
Ajnanina draga,
Este azur peste tot... Ma uit cat pot, sa vad, si stii cum e. Privind, crezand, vom vedea.
Depsre azurul cristalizat... Asa o fi. Vezi, si de aia sunt buni prietenii, sa iti arate si sa vezi... :)))
Bucurie multa, sa ne imbatam de extaz mereu!
Geanina draga, buna dimnineata albastra! Ori verde, ca bradul...
Pupici magici si tie, sa ai o zi frumoasa de tot! Cu bucurie, da!
Draga Chris, chiar asa, cine ar putea... ?
Si oare cum o fi senzatia si pentru cel din a carui inima se soarbe? O sa intreb...
CELLA draga, mi-ai facut o pofta nebuna. Si acel sorbit e nemaipomenit. O, da, servetele de alea, doar acolo sunt... Nori pufosi.... Mmmmmm-mmmm. As fugi o tzara pan' la aeroport, sa iau primu' avion...
am gustat cerul si de sus si de jos...;dar parca-i mai placut de jos,imi place sa-mi intind gatul in fiecare dimineata in speranta ca urisul mare si bun inca ma vegheaza si mai am si frica de prea-inaltimi....;dar e frumos cerul tau!!!!
Rodica draga, ma bucur ca ti-a placut gustul azurului. De gustat de sus, poate o vei face, caci aceasta bunatate te umple si te trage in sus... Iubirea face totul posibil. Bucura-te!
Trimiteți un comentariu