vineri, 14 august 2009

De-a creanga...

...
foto

Mmmmmm... ce miros cald si verde... Simti? Urca din pamant, pana suuuus, spre albastru.
Ah, da! S-a cosit iarba. Hai, uite, aici e o gramajoara! Si dincoace, firul taiat inca picura seva, o simti sub talpile goale?

Stam pe spatiul verde, cu iarba proaspat cosita, simtind bunatatea asta calda de viata, in raceala ierbii inca umede.

Ni se infig degetele in pamant, prelungindu-se, facandu-se ramuri, inverzind spre miezul pamantului. Impletite unul in altul, ramurile mele cu ramurile tale se adancesc, imbratisate, prin straturile verzi, negre, rosiatice, galbene, strapungand pana depaaaaarte in jos... Unde ma termin eu, unde incepi tu?

Creste din adanc pulsul vietii, urca prin picioare, prin trunchi, se vartejeste in piept si se sparge in sus, prin brate. Te-am cuprins, m-ai cuprins, suntem impletiti in plete si-n maini, se deschid catre cer radacinile degetelor, crescand si lungind palmele - radacini spre azur, spre vant, spre cocori, spre fara margini...

Suntem acum un mare copac, cu crengile in pamant si radacinile in cer. De acolo, de sus, ne tragem seva nemarginirii. O aducem aici, in pamant, sa iasa din ea flori si copaci, pestii din ape, caprioarele din paduri, iarba din campuri, mieii si pruncii...

Din cand in cand, respirand impreuna in permanenta cuprindere a vartejului asta numit viata, mai intoarcem pomul-clepsidra, si aducem din pamant in cer apa, sa curga inapoi, ca ploaie... Ori aducem din pamant seva hranitoare a vietii, in sus, sa curga din cer pasari...

Oricum am face, suntem punte vie intre cer si pamant, imbratisati in vesnic sarut, curgand continuu in lume iubire...
.

11 comentarii:

ajnanina spunea...

creanga zici?
aia e creanga?

am vrut sa apuc o frunza si m-a cuprins intreaga padure... de ametesc numai gandindu-ma...
si inca n-am prins momentul de intoarcere a apei in cer...

fie-va mila de noi, bietii pamanteni care suntem coplesiti si numai ca martori...

cum as putea sa simt ce nu-mi incape in simturi?

ajnanina spunea...

...si multumesc pentru ,,tiempo y silencio"...
el ma face sa vad dincolo de frunza mea, sa simt macar cat de doo frunze...

Cristian Lisandru spunea...

"Din cand in cand, respirand impreuna in permanenta cuprindere a vartejului asta numit viata, mai intoarcem pomul-clepsidra, si aducem din pamant in cer apa, sa curga inapoi, ca ploaie..." - mă consider un om-clepsidră. Odată ceream să mă întoarcă un binevoitor şi promiteam că voi curge de sus în jos, ca să nu fie probleme... Ce mi-a plăcut ce-ai scris...

orianda spunea...

foarte -foarte frumos!!!

"Suntem punte intre cer si pamant" - si chiar suntem!
O postare excelenta!

Mikka spunea...

Ajnanina draga,
In ramurile astea incap toti oamenii... Cu drag, aici, uite, ram, si de la mine, si de la el, si de la... Un infrunzit te priveste cu drag.
Incape, incape, simturile cuprind mult, inca si mai si...

Vezi? Mai mult de doo frunze (ha, ce-mi place "doo", il iau si eu)...
Imbratisare verde, dragoste...

Mikka spunea...

Draga Chris, mi-aduc aminte cu drag si comentariul tau cu poezia cu omul clepsidra, postare mai apoi... Omul-clepsidra, pomul-clepsidra, tot om, facand din linie verticala un flux... Asta face din noi Iubirea.

Mikka spunea...

Orianda draga, ma bucur ca ti-a placut, multzam de cuvinte frumoase.

Si tie, o zi de drag de tot...

Mikka spunea...

Ajnanina draga, m-am gandit ca acest cantec o sa-ti placa.

O sa iau insa barca si voi schimba cantarea, pe cea de drum pe mare...
Ne vom mai intoarce insa la "tiempo y silencio", ca mi-e tare draga...

ajnanina spunea...

multumesc, dragoste.

Geanina Codita spunea...

"Din cand in cand, respirand impreuna in permanenta cuprindere a vartejului asta numit viata, mai intoarcem pomul-clepsidra, si aducem din pamant in cer apa, sa curga inapoi, ca ploaie..."

Fără să ştiu, fără să văd, JUR, asta am ales de la prima citire.

Nu ştiu cum pare , dar asta am ales...

Minunată postare, draga mea dragă!

Mikka spunea...

Draga Geanina, ai prins exact firul cel mai frumos. Cand oamenii - punti intre cer si pamant- fac sa curga viata prin ei si in lume...

Multumesc pentru vizita, in aceasta zi atat de plina pentru tine. Sa-ti fie Maria iubita si norocoasa si sanatoasa mereu! Si tu sa te bucuri de ea multi, multi ani!