fotoAm avut o idee nebuna, nebuna...
M-am pornit pe mare, fara sa stiu sa navighez.
Mi se parea de ajuns dorinta sufletului meu. Nebuna, nebuna, nebuna...
Pusesem cateva trunchiuri, ingemanate, impreunate, cu funii groase legate. Funii de noroc, aduse din departari, de dincolo de nisipuri si de alte mari. Am uns apoi bine barca mea cu sange de balaur, sa tina legaturile, sa fie strangerea lemnului in lem pe veci. Batrana care-mi daduse sticla cu picurii pastrati ca prin minune vii, mi-a cerut un pret, si eu, in nebunie, am promis sa-l dau. Doar sa am barca buna, sa pot ajunge acolo, unde ma mana dorinta mea nebuna.
Si iata-ma pornita asa, peste mare, vaslind nebuneste sub luna si sub soare. Vanturile au venit si au facut ocol, razand de mine. Stiau ce caut. Au ras si au prins a-mi intoarce barca spre mal. Am scos atunci naframa fermecata cu lacrimi udata, si am prins-o de catarg. Naframa era pentru vant bun in larg... Vantul cel bun a venit si a luat in piept toate furtunile, facandu-mi invelis de adiere blanda peste coaja mea de nuca plutitoare...
Am calatorit asa nestiuta vreme, nestiuta. M-au hranit si m-au adapat pasarile cerului si ploile vazduhului. Apele marii involburate mi-au adus cantece peste noapte... Nu-i vorba, ca si eu am cantat... Am cantat asa mult pane ce izvorul glasului a secat... Am vaslit mai departe, mai departe. Trebuia sa fie undeva, oricat de departe, steaua mea.
Si intr-o seara, asa, ca prin vis, a aparut... Plutind peste inspumarea norilor, scanteind albastriu, steaua mea... Toata, toata marea s-a luminat, si am strigat de bucurie, cu ultimele fire de glas...
M-a auzit, stralucitoarea mea stea. A coborat usor-usor, asa incet incat mi se parea o vesnicie. Dar ea stia ca de va veni prea repede, as fi putut orbi... Mi-a lasat asa, incet, o raza, sa urc si sa o pot atinge. M-am desprins de pe lemnul sarat al barcii, dintre scoicile incrustate in timp peste trunchiuri, si am pasit pe raza... N-am stiut ca imi crescuse parul atat de lung, incat se incolcea langa calcaie, pe cand puneam pas langa pas... Fuioare albe se facuse... N-am stiut ca nu-mi mai era ager piciorul, ci doar tremurare. Trecusera atatia ani de cand calatoream nebuna pe mare... Si vazul se facuse-ncetosat... Nu-mi trebuise prea mult in calatorie. Pe ape, doar ape-s de vazut, alta ce-ar fi sa fie?
Intr-un tarziu ma iata si pe mine urcata-n marginea de stea. Umblasem toata viata dupa ea...
Aici, pe argintul scliptor in mii de ape, privesc intinsa-n fata mea chiar mana printului din stea...
Sunt gata sa o prind. Cand, din departe, din cel mai adanc departe, aud tipatul batranei:
- Acum plateste! Mai departe nu poti merge, chiar daca te-a intampinat un fiu de rege!
Imi sageteaza adanc in inima strigarea ei. Imi daduse batrana sange de balaur sa-mi fac barca si sa ajung, dar nu sa ating... Imi trebuia acum sa fac si plata... Am privit spre frumusete, in fata mea... In chipul lui, atata zambet... Atata dragoste... nici urma de umbra. Nici urma de a rade de parul alb, de tremurul din trupul meu obosit... Eu trebuia sa fac sa curga un picur, un singur picur din sangele curat al frumusetii.
Am rasuflat o clipa, inca una. As fi spart marginile cerului, sa se surpe cararea si sa raman agatata de stea. Dar stiam ca batrana-i puternica si ca ne va ajunge vraja ei pana-n cer...
Am stat privind in ochii adanci si calzi... Din departare, vedeam cum vine alta barca inaintand pe mare. O alta, alta ca si mine, isi cauta dorinta implinita-n bine...
Mai stau cateva clipe sa privesc. Stiu ca asta-i tot. Si totusi, o dulceata imi cuprinde inima si stiu ca de acum iar voi canta... Poate in vant, poate in ape, ori poate pe pamant...
Dar n-am sa las fara intregul sau, asa de luminos, frumosul. N-am sa ating si nici o picatura de sange nu am sa preling...
Ma trag incet inapoi, pe firul razei. Primul pas. Mana se lasa departata, tremurul ma trage inapoi. Privesc mirarea in caldele sclipiri din ochi ale stelarului meu print si ii sarut in mine, adanc, inima buna.
Acuma recunosc, si stiu c-am fost nebuna...
Cazand in ape, am ramas o vreme plutind, cu fata spre luna, langa barca mea plina de sare si de scoici... Pe raza coborata din stea va urca, intr-un timp, altcineva...
Si plutind, asa, am ajuns intre ape dulci. Ape dulci in mare... Vartejul usor m-a cuprins si m-a invartit, pana am ametit. Si pe trup mi-au crescut solzi lucitori, scanteind in mii de culori. Mi s-au deschis bratele in aripi uriase, care m-au tras in sus, ridicandu-ma din ape... Din spumele marii mi-am primit cununa alba pe crestet, si mi-am zarit o clipa zborul in ape, albastriu, cu luciri de argint...
Mi-am privit steaua si m-am bucurat. In leaganul de lumina erau ei, asezati la poveste.
Stiam eu ca nebunia mea-i cu rost... Pastrasem nestirbit frumosul din stea si acum puteam sa zbor oriunde. Oriunde ar fi cantat inima mea.
Cerul se deschidea in fata aripilor mele stralucitoare si era plin de stele...
31 de comentarii:
of, nu te juca asa cu destinul, nu te juca asa cu sufletul...
esti inca departe de momentul asta. o picatura inchegata mai e inca la mine. dizolvata, poate inrosi marea intreaga.
calatoria e abia inceputa. asta e unul dintre viitorurile posibile, de ce sa-l alegi tocmai pe asta?
trezeste-te, te rog...
M-am trezit, draga mea... Am trecut. E o istorie traita pana la capat. Am vazut cerul plin de stele...
Am lasat acest fost 'viitor posibil' in cutia celor facute, ca sa fie loc de putere, in inaltarea in zbor. Trebuia sa-l scot si sa-l asez. Numai asa puteam sa merg si sa zbor, mai departe.
Din nou, am trecut...
Chiar daca undeva, marea mai are sclipiri rubinii, zborul se face si pot sa duc din ceruri ape dulci, sa las ploia peste ape.
Ea, apa dulce, apa vie, limpezeste...
in spaima de o clipa am crezut ca-mi pierd credinta... :))
stiu ca acum nu mai e posibil...
acum manunchiul de viitoruri posibile are numai fire luminoase...
nu te mai lua dupa babe :))
intelepciunea si puterea lor e plina de amaraciune, iar cand vad o femeie frumoasa le e tare greu sa o invete cu adevarat de bine :))
Mikka,
există o "căutare " permanentă în postările acestea. Eu îmi doresc ca acea "căutare" să nu mai fie atât de dureroasă. E mult prea chinuitoare, Mikka, dar spune-i dacă poţi sufletului să nu mai facă asta...
Daraga mea draga...
Trebuia. Trebuia sa fac ritualul de trecere pentru sangerarea ce mai ramasese. Acum, ca si la tine, va ramane doar fir, si la soare se va sterge de tot. O sa dau cu apa moarta si cu apa vie, si gata. Pot sa zbor. Cerul, cum spuneam, e plin de stele.
Avea o vorba o femeie minunata, Ileana Vulpescu. O sa ti-o spun, cand ne vedem. Nu e de scris. Desi multi au citit-o...
Geanina scumpa, este cautarea de Iubitul... Nu e dureroasa, e cinstita si se arata cum e... Uneori e atat de arzatoare ca nu stiu cum sa o tin. Doar in pragul marii treceri se implineste. Ori poate putin mai devreme, cu putin noroc...
o mantra... de la Radu Gyr..
,,ca-nvins nu esti atunci cand sangeri
nici daca ochii-n lacrimi ti-s
adevaratele infrangeri
sunt renuntarile la vis"
... stiu ca astfel de treceri exista in viata...
am trecut si eu prin ele...
probabil ca nu am trecut cu totul de ele, de aia ma inspaimanta cand aflu ca si altii...
daca picatura de sange de dragon mi-ai dat-o mie, de la mine poti oricand lua... am 0 negativ, universal valabil... :))
si am suficient cat sa lege s isa dezlege orice :)
"Si plutind, asa, am ajuns intre ape dulci. Ape dulci in mare... Vartejul usor m-a cuprins si m-a invartit, pana am ametit. Si pe trup mi-au crescut solzi lucitori, scanteind in mii de culori. Mi s-au deschis bratele in aripi uriase, care m-au tras in sus, ridicandu-ma din ape... Din spumele marii mi-am primit cununa alba pe crestet, si mi-am zarit o clipa zborul in ape, albastriu, cu luciri de argint..."- ştiu că poate ar fi fost normal un comentariu de-al meu, numai că - citind acest pasaj - sunt fără cuvinte. Stau. Privesc. Citesc. Îmi imaginez. Şi simt cum se deschid nişte aripi...
"Adevaratele infrangeri sunt renunatrile la vis"
Asta e tare! Si minunata!
O, da! De asta nu ma las, de vis!
Tot sangele de dragon - fie el si dragon de lemn - mi se ridica in aripi si pot sa zbor, uite-asa! Stiu, stiu, imi amintesc iar gluma " nu scoate flacari pe naaaaaari!"
Ok, nici pe gura. Las focul acolo, sa faca lumina si caldura, fara "victime...
Draga mea Ajnanina, acum e ok, uite, doar un norisor mai pufai asa, pe o nara. Multumesc, dragoste, pentru oferta de transfuzie... Da acum am trecut la rosul vinului... Mult mai tare, ca efect...
Imi sarbatoresc iesirea din inca o umbra. Ce sa fac, cu asta ma ocup in weekend, cu transfomari...
Stii cum e aia: Daca nu noi, atunci cine? Daca nu acum, atunci cand?
Ei, gata! Am scos spinul si am baut in cinstea evenimentului.
Praf... l-am facut!
Ce crezi ca o sa fac acum? O sa trag un dans de-ala infricosat, sa sperii si vecinii care deja au dat manele le maxim. Da ei nu stiu ca eu am arabeasca autentica, de la mama ei, latino si tribala... Ha! Cu mine s-au gasit sa se puna?
Haaaa!
Oaa, draga Chris!
Ai prins zborul... Daca se deschid, ridica-te, tine-te de panza de aer si pluteste. E nebunie de bucurie, starea asta...
Si crede-ma, nu e primita in dar prea usor. Profita din plin de ea!
Mikka ,
aş zice că am dat în bobi şi că am înţeles tot, dar nu ştiu să dau în bobi, ştiu în schimb să citesc în suflet şi am înţeles tot, absolut tot, dacă aş putea ţi-aş da sufletul meu peste al tău ca bucuria să umilească trăirile astea.
Cred că dacă vom reuşi să ne mobilizăm vom reuşi să ne întâlnim, noi, toţi aceşti frumoşi nebuni, care scriu şi iubesc, care VĂD şi TRĂIESC.
Ne vom întâlni să petrecem, să cântăm, să bem şampanie de la mine, ceai şi cafea de la tine, şerbet de la anjanina, aducem cheflii lui Cristian.
Toţi, toţi care simţim frumosul în starea lui pură, nealterată de vremurile astea infecte, în care banul guvernează, pe când sentimentele sunt călcate cu bocancii de fier, fără milă sub privirile sensibilităţii, ucigând-o fără să-i pese.
Am trimis un transport de pupici geaninoşi.
Aaaa, draga Geanina, am primit cu drag transportul de pupici. uite, trimit si eu... o divizie aeropurtata :))))
Da, cred ca ar fo grozav sa facem o intalnire, noi,
"toţi aceşti frumoşi nebuni, care scriu şi iubesc, care VĂD şi TRĂIESC."
Ce frumos ai spus!
Am gasit ceva locuri frumoase prin Bucuresti. Oltenita nu-i asa departe... Am putea sa ne mobilizam, sa facem o petrecere "pe viu".
Sa lucram la subiect...
Cu asa prieteni dragi seninul din inima mi s-a intins pana la cer.
O sa am o noapte stralucita, ceea ce va doresc si voua, dragilor!
Ajnaninaaaa! Am un trandafir in camera!
Adica parfumul lui. Miroasa a trandafiri, desi n-am adus nici o floare in casa. Mi se intampla iar...
Umreaza, cred, ceva de minune. Mi-e si nu stiu cum sa respir... Da o fac, sa simt mai departe.
Chiar daca am 'nebunit, e al naibii de bine!
Păi , draga mea dragă, a rămas să stabilim când ne vedem să punem ţara la cale şi vin.
Aştept un semn de la tine, doar un semn şi vin să ne plimbăm, să vorbim, eu vorbesc cam mult, îţi spun de-acum ca să ştii cu cine ai de-a face, râd mult, iubesc la fel.
Nu ştiu dacă după toate astea vrei să mă mai vezi, dar eu ţi-am spus mereu, sunt mai aşa, cum să zic, mai nesătulă, iau în avans.
Şi cu dragostea fac la fel, iau şi dau în avans şi cu dobândă ca să fiu sigură că nu rămân cu 0 în cont.
Uite încă un transport de îmbrăţişări, vineeeeeeee.....
Oho, asta intenţionez să fac, să profit cât mai mult de ARIPI şi de ZBOR! O seară minunată îţi doresc... (PS - "pupici geaninoşi", scrie Geanina, absolut fenomenală formularea!- trimit şi eu nişte pupici lisandroşi. Of, sună mult mai bine geaninoşi... Trimit oricum PUPICII!
Geanina draga, gata, s-a facut. Trebie doar sa vedem cand avem toti timpul disponibil. Ce fain ar fi! O zi a noastra, numai a noastra!
Posibil sa avem nevoie de repetir, si eu vorbesc mult.... :))
Uaaa! Am cazut sub multimea de pupici, sunt peste tooot! Stai, stai, sa trimit si eu! Asa! Gata! serie lunga, cu repetitie. Pupiiici!
Oaaa! Draga Chris, si tu! Am primit si imbratisari, si sange, si pupici! Sunt deja coplesita. Oricum s-ar chema, sunt PUPICI si multumesc din inima.
Uite, trimit si eu. Am diverse specialitati, da acum trimit pe cei mai cei:))
Pupici Magici!
trandafir?
da, vine...
de la mine trimit si o unda de busuioc...
Minunat, busuioc... Asta, da, pentru vise si noroc!
Multumesc de dar!
Noapte de minune, draga mea!
O sa facem, cum a zis Geanina, o intlanire pentru "toţi aceşti frumoşi nebuni, care scriu şi iubesc, care VĂD şi TRĂIESC."
Sa vezi ce petrecereeee!
Pupici Magici? Cu mare plăcere îi primesc şi îi returnez... Poate că nu reuşesc eu să scot chiar un pupic magic, dar sigur este din adâncul sufletului... Noapte minunată, Mikka!
Multumesc, draga Chris, noapte buna si tie!
Primesc cu drag pupicul returnat. Stiu ca e cel magic...
Si uite-asa, in noapte, o sa visam frumos si o sa ne fie bine.
Minune de noapte, draga Chris!
Am trimis transportul de pupici, ca să fiu sigură că vor ajunge am pus luna să poleiască drumul şi să facă o magie ca tu să nu aştepţi o veşnicie.
Îmbrăţişări de toată stima, draga mea dragă!
Draga mea Geanina, au ajuns! Iata, si luna lumineaza mai tare... Noapte de magie, draga mea! Yo trimit vise... magice, desigur!
Mulţumesc la fel, Mikka, mă retrag acum de pe blog fiindcă voi avea parte de o noapte lungă, alături de câţiva musafiri care au reuşit să ajungă, în cele din urmă, pe la mine... Dar, cum se spune, mai bine mai târziu decât niciodată! Noapte bună, încă o dată... Şi gânduri bine!
Draga Chris, se vede ca de bine ce vorbiram de chef, iata-l la usa... :)) Si in casa.
Sa aveti o frumoasa noapte lunga, sa va fie bine si sa va bucurati unii de altii.
Ganduri bune si tie, cu sclipiri magice!
frumoase ganduri, frumoase si cutremuratoare in acelasi timp. e bine ca avem experiente care ne ard cu totul. cu siguranta ca nu doar ai avut ci vei mai avea si altele din care vei iesi la fel de biruitoare.
Draga Loredana,
Mulțumesc de vizita si mai ales de cuvinte frumoase si gand bun.
Stiu ca vor mai fi, dar m-am obisnuit sa dansez cu lupii...
O zi minunata, draga mea mamica indragostita de ingerasa ei de fetita!
Bună dimineaţaaaaaaaaa! Micile dureri de cap trecură ca prin farmec... Îţi doresc o duminică de vis!
Buna dimineeeeaaaaaataaaaa!
Draga Chris, ce frumoasa e asta! Mi-a placut grozav! Stii cum e sa deschizi si sa vezi, asa, maaaare, o urare e buna dimineata? Taaare frumos!
Si tie o duminica de vis implinit! Frumoasa! deja este!
Interesanta postare...
Draga Autumn,
Multzam de vizita.
Ce ai vazut?
Trimiteți un comentariu