fotoUndeva pe drum, acolo, departe de tarm, intre apele oceanului, este un fir de apa dulce. Nimeni nu-l stie, nu-l vede, decat daca este insetat.
Daca nu esti insetat, nu cauti, nu-i asa?
Cum sa-ti treaca prin minte asa ceva? Ca in apa sarata a marii ar fi apa dulce...
Dar setea nu tine de minte. Arde si innebuneste, pana ce in desert insetatul incepe sa vada oaze.
Si in apa marii ce o vedea?
Daca el stie ca e doar apa sarata, o sa fie apa sarata.
Daca el vrea de tot de tot apa dulce, poate ca o va vedea. Va vedea firul ala, curgand pe suprafata unei ape miscand intre tarmuri. Daca va gusta, cu credinta, va fi apa dulce.
La fel de normal si firesc cum e mersul pe apa.
Cum, mersul pe apa nu e firesc? N-am stiut...
Nici Shimoda nu stia... Nici Dan. Care acum face inca salturi ca alea, pe acoperis, cum il invatase Socrate.
Eu plec, inauntrul meu peste ocean.
Nu mi-e teama.
Pentru ca devin, pe masura ce respir:
Princesa de las muñecas
Reina de este planeta
Tesoro del Atlántico
Mujer completa
Princesa de las muñecas
Reina de este planeta
La perla del Pacifico
Mujer completa
PS pentru cine are rabdare sa intre si sa vada linkul cu filmul facut dupa cartea lui Dan Millman, mai e acolo un dar minunat: POWDER
Bucurati-va!
.
6 comentarii:
eram pe-aproape, surioara, ma luptam cu problemele lui Shimoda, identificandu-ma in mod orgolios cu el, de fapt cu problemele lui ... :)))
de fapt, cred ca am simtit ceva de la tine, tu ai postat mai devreme :))
despre apa dulce...
eu sunt una din fiintele care nu crede in oaze, pentru ca in desertul prin care a umblat nu erau...
dar cred ca in mica mea barca, suficient de rezistenta sa treaca prin cateva mici furtuni, se poate strange suficienta apa de ploaie, care e dulce... ca sunt si furtunile bune la ceva...
si stiu, surioara, ca barcile facute sau reparate de tine sunt de calitate excelenta...
http://www.glitter-graphics.com/graphics/965693
asa va arata corabia ta la intoarcere...
http://www.glitter-graphics.com/graphics/1113613
Oaaaa! ce frumoase cadouri!
Cum le gasesti, mai draga?
Amandoua sunt superbe! Corabia de-aia, da, cu asta calatoreste colibri-ul cand vrea sa mai fie si pe ape... Din florile alea ia nectar..
Buna idee cu apa de ploaie, frutunile cu ploi chiar sunt bune, daca stim sa ne folosim de ele...
Surioara... Ha, ce bine e sa ai la drum o barca buna si o surioara... :)))
Shimoda, mare suflet. Si Richard. Doi iubiti tare dragi...
Maestri de zbor. Si Jonathan, sigur ca da...
"Eu plec, inauntrul meu peste ocean.
Nu mi-e teama" - excepţională ideea oceanului interior către care te îndrepţi... Nu-ţi doresc decât ape cât mai liniştite...
drum bun, dragoste si vanturi prielnice...
Mikka, chiar pleci ?
O sa te astept cu drag, si stiu ca nu numai eu o sa fac asta !
Sa ne aduci povesti multe-multe, si tu sa te auresti cu poleiala departarilor, sa stralucesti si mai tare !
Deja mi-e dor de cuvintele tale ! :)
Intr-adevar, sunt superbe
Trimiteți un comentariu